Statistica Centrului pentru Drepturile Omului 2008

20/Iulie/2009

Activitatea Centrului pentru Drepturile Omului

Avocaţii parlamentari, conform art.15 din Legea nr.1349-XIII din 17.10.1997 cu privire la avocaţii parlamentari, examinează cererile privind deciziile sau acţiunile (inacţiunile) autorităţilor publice centrale şi locale, instituţiilor, organizaţiilor şi întreprinderilor, indiferent de tipul de proprietate, asociaţiilor obşteşti şi persoanelor cu funcţii de răspundere de toate nivelurile care, conform opiniei petiţionarului, au încălcat drepturile şi libertăţile sale constituţionale.
Astfel cum cetăţenilor, care pretind că le-au fost lezate drepturile şi libertăţile garantate de Constituţie, li se oferă posibilitatea de a sesiza Centrul pentru Drepturile Omului atît în formă scrisă cît şi în formă verbală, în cadrul audienţelor desfăşurate zilnic, pe parcursul anului 2008 la
Instituţia avocaţilor parlamentari s-au adresat după ajutor 3792 de persoane. Din această cifră, care însumează totalitatea apelurilor înregistrate de sediul central şi reprezentanţele din teritoriu (Bălţi, Cahul, Comrat), 1402 au fost înaintate în scris (petiţii), fiind semnate de 1618 semnatari.
În audienţă au fost primite 2174 de persoane, cărora le-a fost acordată consultaţie, indicîndu-se, după caz, posibilele căi de acţiune pentru a fi repuşi în drepturi.
Comparativ cu ani precedenţi, numărul total al adresărilor este relativ stabil, urmărindu-se chiar o creştere a acestora în raport cu anul 2007, ceea ce denotă faptul că în Republica Moldova mai continuă încălcarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale omului. Însă aici poate fi făcută şi o altă concluzie, şi anume sporirea interesului cetăţenilor de domeniile ce-i afectează nemijlocit în viaţa cotidiană.
În scopul creării unor condiţii echitabile în vederea accesului la serviciile Ombudsmanului pentru toţi locuitorii Republicii Moldova, în cadrul Centrului funcţionează 3 reprezentanţe cu sediul la Bălţi, Cahul şi Comrat. Analiza datelor statistice pe reprezentanţe contribuie la identificarea problemelor specifice a unei regiuni, ce poate să difere semnificativ de la tabloul general pe ţară.
Din adresările cetăţenilor la Centru poate fi observat care domenii sunt cele mai sensibile pentru apelanţi. Este de menţionat că pe parcursul întregii activităţi a avocaţilor parlamentari tematicile referitoare la aşa drepturi constituţionale ca dreptul la proprietate privată, accesul liber la justiţie, dreptul la muncă şi protecţia muncii, dreptul la asistenţă şi protecţie socială, rămîn a fi în continuare domeniile cele mai „populare” pentru toate categoriile de apelanţi. Din totalul de 1402 de petiţii, parvenite pe parcursul anului 2008 la Centru, în jur de 50% se raportează la tematicile menţionate.
Astfel putem observa că cel mai frecvent au fost invocate încălcarea dreptului de acces liber la justiţie (24,04%), dreptul la asistenţă şi protecţie socială (10,59%), dreptul la muncă si protecția muncii (10,79%), accesul liber la informaţie (10,79%) şi dreptul la proprietate privată (14,59%). Cifrele confirmă că în societate până în prezent nu s-a instituit o atmosferă tolerantă şi respectuoasă faţă de drepturile şi libertăţile altei persoane. Principiul coexistenţei bazate pe respectul reciproc încă nu constituie un component al culturii juridice în ţara noastră. Aici ne putem referi atât la relaţiile între persoanele fizice şi juridice între ele, cît şi în privinţa reporturilor acestora cu autorităţile publice. Faptul că nivelul de asigurare a drepturilor economice şi sociale ale cetăţenilor lasă de dorit, în pofida măsurilor luate de către stat, condiţionează numărul sporit de adresări pe respectivele tematici, ele referindu-se atât la aspectul economico-social, cît şi la aspectul juridic
Solicitarea redusă a audienţelor, sau numărul mai mic de petiţii pe careva din tematici, nu atestă neapărat nivelul ridicat de asigurare a respectării drepturilor omului în aceste domenii, dar ar putea exista şi alte cauze ca imposibilitatea sesizării Centrului din diverse motive subiective, sau tolerarea de către cetăţeni a violării drepturilor sale, în cazurile când acestora le sunt aduse atingeri minore, fie soluţionarea diferendelor apărute pe cale judiciare.

Aici la rubrica „altele” sunt incluse drepturile şi libertăţile constituţionale ce nu-şi găsesc reflectarea în sistemul automatizat de evidenţă a adresărilor al Centrului pentru Drepturile Omului, ca libertatea conştiinţei, libertatea opiniei şi exprimării, libertatea creaţiei, dreptul de vot şi dreptul de a fi ales, libertatea întrunirilor etc., dar şi unele alte drepturi ce nu sunt stipulate expres de Legea supremă, ca spre exemplu drepturile consumatorului. Dat fiind faptul că schimbările petrecute în societate au, în mod inevitabil, o înrâurire şi asupra raporturilor juridice, între cetăţeni, precum şi între cetăţeni şi autorităţi, monitorizarea unor situaţii noi create va constitui subiect pentru viitorul raportul anual privind respectarea drepturilor în Moldova.
Ce ţine de drepturile cel mai frecvent invocate şi care se află sub supravegherea avocatului parlamentar, pe parcursul ultimilor ani al activităţii Centrului pentru Drepturile Omului acestea deţin în mod constant o pondere semnificativă din totalul adresărilor.
O provocare pentru un stat ce tinde spre a fi unul cu adevărat democratic este asigurarea liberului acces a cetăţenilor la justiţie, prin garantarea independenţei şi imparţialităţii instanţelor din Moldova, asigurarea executării hotărârilor judecătoreşti şi combaterea fenomenului de tergiversare şi birocratism în sistemul judiciar.
De asemenea, este necesar de a atrage atenţia asupra unor măsuri complexe ce ar garanta securitatea şi demnitatea persoanei în Moldova, deoarece în mare parte din adresări reclamat este statul. Cel mai frecvente încălcări, invocate de apelanţi la această rubrică, sunt percheziţiile ilegale, aplicarea torturii sau tratamentelor degradante, condiţiile precare de detenţie în instituţiile penitenciare şi care, contrar eforturilor depuse, continuă să mai existe.

Pe parcursul anului 2008 la Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova s-au adresat diverse categorii de persoane clasificate în funcţie de ocupaţie. Cel mai des Centrul a fost sesizat de persoanele ce sunt
angajate în câmpul muncii (34%), urmând pensionarii (19%), persoanele deţinute în instituţiile penitenciare, indiferent dacă au fost condamnate sau se află sub urmărire penală (18%), persoanele cu dezabilităţi (7%), persoanele neangajate în câmpul muncii (11%), şi şomerii cu 3% din numărul total al adresărilor.
Cele mai active categorii de persoane rămân acei cetăţeni care muncesc.
Ca şi în anii precedenţi o mare parte din adresări parvenite la centru, fie sub formă de petiţie, fie invocate în cadrul audienţelor desfăşurate de oficiul central, Chişinău şi reprezentanţele din teritoriu (Cahul, Bălţi Comrat), nu ţin nemijlocit de competenţa avocaţilor parlamentari, în sensul Legii 1349 cu privire la avocaţii parlamentari.
În aceste cazuri petiţiile sunt remise, în temeiul art.20 alin.(1) lit.b) din Legea 1349, organelor competente pentru a fi examinate în conformitate cu Legea cu privire la petiţionare. În cazurile în care cele invocate prezintă un interes pentru Centru, sau constituie o problemă/situaţie sistematic, instituţiilor cărora le-au fost remise petiţiile prezintă
informaţii asupra mersului examinării petiţiei remise şi măsurile întreprinse în vederea repunerii petiţionarului în drepturi şi/sau excluderii unor atare situaţii pe viitor.
În jur de 30% din numărul total al petiţiilor au fost restituite, prin refuz motivat, în acelaşi timp indicându-se petiţionarului căile de repunere în drepturi.
Aşa cum în prevederile Legii cu privire la avocaţii parlamentari şi anume în art.17 şi 18, sunt stipulate condiţiile de admisibilitate a cererii adresate Ombudsmanului, petiţiile anonime (art.18) şi cele depuse după expirarea unui an din ziua încălcării presupuse a drepturilor şi libertăţilor constituţionale, sau din ziua cînd petiţionarul
a aflat despre presupusa încălcare sunt respinse. Aici putem remarca acel fapt, că respingerea cererilor pe motivul invocat, este un procedeu utilizat foarte rar (3,92%), şi doar atunci când aceste necorespunderi cu prevederile Legii nu permit investigarea cazului.
Independent de soarta petiţiei (acceptarea, restituirea, remiterea) avocaţii parlamentari iau cunoştinţă de cele invocate şi, identificând problema, acţionează astfel ca pe viitor să excludă atare situaţii.
Din totalul petiţiilor 236 au fost luate în procedură şi investigate, din care şi-au găsit soluţionarea pozitivă 82 de cazuri, iar în 5 cazuri s-a constatat că faptele expuse în cerere nu s-au adeverit şi nu au fost încălcate drepturile şi libertăţile constituţionale ale petiţionarului. Atunci când cele invocate nu se adeveresc, avocatul parlamentar ia o decizie argumentată privind respingerea cererii în temeiul art.28 alin.(3) din Legea cu privire la avocaţii parlamentari.
În procesul de examinare şi investigare a petiţiilor, avocaţii parlamentari au utilizat toate împuternicirile acordate de Lege. Au fost făcute interpelări, expediate avize şi sesizări, recomandări, propuneri privind repunerea cetăţenilor în drepturile şi respectarea intereselor lor legitime, de modificare şi completare a actelor normative.
Pe parcursul anului 2008 a fost de 2 ori sesizată Curtea Constituţională, de 4 ori au fost sesizate persoanele cu funcţie de răspundere asupra cazurilor de neglijenţă în lucru, de încălcare a eticii de serviciu, de tărăgănare şi birocratism, conform împuternicirilor prevăzute de art.28 alin.(1) din Legea vu privire la avocaţii parlamentari. De asemenea,au fost făcute 10 propuneri de perfecţionare a legislaţiei, în vederea corespunderii acesteia cu standardele recunoscute în domeniul drepturilor omului.